Economia Africii de Sud
Economia Africii de Sud | |
Johannesburg - capitala economică a Africii Subsahariane | |
Monedă | Rand (ZAR) |
---|---|
An fiscal | 1 aprilie - 31 martie (guvern); 1 martie - 28/29 februarie (privat) |
Organizații comerciale | UA, G20, OMC, OMS, BRICS, FMI, AfCFTA, SACU și altele |
Statistici | |
PIB | |
Clasament PIB | |
Creșterea PIB |
|
PIB pe cap de locuitor | |
Clasament PIB pe cap de locuitor | |
PIB pe sector |
|
Inflație | ▼ 4,9% (2024)[1] |
Populație sub limita sărăciei | ▼ 30% trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD pe zi (2023)[5] |
Forță de muncă | |
Forța de muncă după ocupație |
|
Șomaj | 24% (2009 est.) |
Principalele industrii | minerit (cel mai mare producător de platină, aur și chromium), ansamblări de automobile, prelucrarea metalelor, mașinării, textile, fier și oțel, chimică, îngrășăminte, alimentară, repararea vaselor comerciale |
Comerț exterior | |
Export | ▲ 147 miliarde USD (2022)[6] |
Bunuri exportate | aur, diamante, vinuri, minereu de fier, platină, metale neferoase, electronice, mașini și echipamente industriale, vehicule de transport, fructe, diverse produse alimentare agricole, echipamente militare terestre și aeriene |
Parteneri de export | |
Import | ▲ 113 miliarde USD (2022)[8] |
Bunuri importate | echipamente și mașini, produse chimice, produse petroliere, instrumente de măsură și laborator, alimente, automobile, aur |
Parteneri de import | |
Investiții străine directe | |
Datorie externă brută | ▼ 156.1 miliarde USD (2023 est.)[11] |
Finanțe publice | |
Datorie publică | ▲ 75,8% din PIB (2024 est.)[12] |
Venituri publice | 122.49 miliarde USD (2022 est.) |
Cheltuieli publice | 139.28 miliarde USD (2022 est.) |
Ajutor economic | ODA 19 mld. de $, 0.2% din PIB (2004) |
Rating de creditare | |
Rezerve | ▲ 61,7 miliarde USD (Feb 2024 est.)[17] |
Sursa: The CIA World FactBook Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani | |
Modifică text |
Economia Africii de Sud este o economie mixtă, de piață emergentă, cu venituri medii-superioare, fiind una dintre doar opt astfel de țări din Africa. Aceasta este cea mai industrializată, avansată tehnologic și diversificată economie de pe continent. După 1996, odată cu încheierea a peste doisprezece ani de sancțiuni internaționale, produsul intern brut (PIB) nominal al Africii de Sud aproape s-a triplat, atingând un vârf de 416 miliarde USD în 2011. În aceeași perioadă, rezervele valutare au crescut de la 3 miliarde USD la aproape 50 de miliarde USD, contribuind la formarea unei economii diversificate, cu o clasă de mijloc în expansiune, în decursul celor trei decenii care au urmat sfârșitului apartheidului.
Deși industria extragerii resurselor naturale rămâne una dintre cele mai mari din țară, cu o contribuție anuală la PIB de 13,5 miliarde USD, economia Africii de Sud s-a diversificat de la sfârșitul apartheidului, în special către sectorul serviciilor. În 2019, sectorul financiar a contribuit cu 41,4 miliarde USD la PIB-ul Africii de Sud. În 2021, instituțiile financiare din Africa de Sud administrau active în valoare de peste 1,41 trilioane USD. Capitalizarea totală a Bursei de Valori din Johannesburg era de 1,28 trilioane USD în octombrie 2021, fiind una dintre cele mai mari 20 de burse din lume.
Întreprinderile de stat din Africa de Sud joacă un rol semnificativ în economia țării, guvernul deținând participații în aproximativ 700 de astfel de întreprinderi, care activează într-o gamă variată de industrii esențiale. În 2016, conform opiniei executivilor de afaceri, cele cinci principale provocări pentru desfășurarea afacerilor în țară erau birocrația guvernamentală ineficientă, reglementările restrictive privind muncă, lipsa de forță de muncă calificată pentru anumite industrii de înaltă tehnologie, instabilitatea politică și corupția. Pe de altă parte, sectorul bancar al țării este considerat un aspect extrem de pozitiv al economiei. Țara face parte din grupul G20 și este singura țară africană care este membră permanentă a acestui grup.
În afară de faptul că deține cvasimonopolul unor rezerve minerale (peste 4/5 din rezervele mondiale de mangan, 2/3 din cele de platină, peste 1/2 din cele de aur și crom) și al producției în domeniu, Republica Africa de Sud este unul dintre principalii producători mondiali de diamante, uraniu, cărbuni superiori, minereu de fier, metale rare (titan, vanadiu, stibiu ș.a.) etc.
Industria prelucrătoare, bine dezvoltată și variată, concentrată în 4 mari regiuni industriale: Transvaal(minerit, metalurgie, construcția de mașini ș.a.), Cape (rafinarea petrolului, industria alimentară și ușoară), Port Elizabeth (metalurgie, mijloace de transport, textile ș.a.) și Pretoria (autovehicule, industrie chimică, alimentară etc).
Agricultura (5% din PIB, c. 30% din populația activă, 1999), cu o mare varietate de situații (de la ferme ultramoderne, la agricultura de subzistență), prezintă un echilibru între cultura plantelor (cereale, trestie și sfeclă de zahăr, bumbac, tutun, citrice, viță de vie) și creșterea animalelor (ovine - locul 1 în Africa, ca efective și ca producție de lână -, apoi caprine, bovine și porcine). Balanța agricolă este excedentară, Republica Africa de Sud fiind unul dintre principalii exportatori mondiali de produse agricole.
Rețea de transport bine dezvoltată (30% din rețeaua feroviară și, respectiv, 45% din parcul de autovehicule ale Africii), porturi active și aeroporturi internaționale ce asigură legături cu restul lumii. Balanță comercială constant excedentară, principalii parteneri fiind Marea Britanie, SUA, Italia, Germania, Japonia.
Turismul, legat prioritar de vizitarea numeroaselor zone naturale ocrotite, contribuie, de regulă, cu aproape 3 md. $/an la veniturile țării.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f „World Economic Outlook database: April 2024”. Internal Monetary Fund. Accesat în .
- ^ „Labour force, total - South Africa Data (2023) - South Africa”. data.worldbank.org. World Bank. Accesat în .
- ^ „South Africa Unemployment (2023) - South Africa”. StatsSA. Accesat în .
- ^ a b „The World Factbook- South Africa”. Central Intelligence Agency. Accesat în .
- ^ „Number of people living in extreme poverty in South Africa from 2016 to 2030”. statista.com. Natalie Cowlig. octombrie 2023. Accesat în .
- ^ „South Africa Trading (2022) - South Africa”. oec.world. OEC. Accesat în .
- ^ „Top South African Trading Partners 2022”. oec.world.
- ^ „South Africa Trading (2022) - South Africa”. oec.world. OEC. Accesat în .
- ^ „Top South African Trading Partners 2022”. oec.world.
- ^ a b „The World Factbook”. CIA.gov. Central Intelligence Agency. Accesat în .
- ^ „South Africa External Debt”. ceicdata.com. Accesat în .
- ^ „World Economic Outlook (October 2023) - General government gross debt”. imf.org. Accesat în .
- ^ „S&P upgrades South Africa's outlook to 'positive'”. businesslive.co.za. Accesat în .
- ^ „Rating Action: Moody's changes South Africa's outlook to stable; affirms Ba2 ratings”. moodys.com. aprilie 2022. Accesat în .
- ^ „Fitch Revises South Africa's Outlook to Stable; Affirms at 'BB-'”. fitchratings.com. Accesat în .
- ^ „Scope downgrades South Africa's credit ratings to BB, revises Outlooks to Stable”. scoperatings.com. Accesat în .
- ^ „Total reserves South Africa (2024) - South Africa”. data.worldbank.org. World Bank. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Vedere Generală (Mbendi)
- en Oanda - Historical Exchange Rate Data (1990 onwards) Arhivat în , la Wayback Machine.
- en South African Reserve Bank - Economic and Financial Data Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Statistics South Africa - Official Government Statistics
- en US Federal Reserve - Historical Exchange Rate Data (1971 - 1989) vs Dollar)
- en South Africa Economy Overview from the Global Investor's Perspective
|
|