Mihail Kalașnikov
General-locotenent Mihail Timofeevici Kalașnikov (în rusă Михаил Тимофеевич Калашников) (n. 10 noiembrie 1919, Kuria, Gubernia Altai, RSFSR - d. 23 decembrie 2013, la Ijevsk, Udmurtia, Federația Rusă[11]) a fost un proiectant de arme de foc, cel mai cunoscut pentru crearea armelor de asalt AK-47, AKM și AK-74.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Născut într-o familie de țărani înstăriți (kulaci), în satul Kuria, gubernia Altai, era al 17-lea din cei 19 copii ai familiei, dintre care au supraviețuit 8. Victimă a „dekulacizării”, Mihail a cunoscut, la vârsta de 11 ani, deportarea în Siberia, împreună cu întreaga sa familie. A evadat în două rânduri, la vârstele de 15 ani și, respectiv, de 17 ani, apoi a lucrat într-un depozit al căii ferate din Turkestan.
Mihail Kalașnikov, în 1938, în vârstă de 19 ani, a intrat în serviciul militar și a urmat, la Kiev, o școală de tanchiști și și-a arătat interesul în punerea la punct a îmbunătățirilor pistolului Tokarev, turelei tancului și unui rezervor de motocicletă. Văzând aceste aptitudini, mareșalul Jukov l-a trimis să urmeze un curs de mecanică specializată în construcția tancurilor de asalt.
Fiind tanchist, a fost grav rănit în război, în timpul bătăliei de la Briansk (1941) unde se încerca stoparea pătrunderii germane spre Moscova. A stat mult în spital, iar în timpul convalescenței a început să deseneze modele de pistoale întrucât, în luptă, a fost izbit de superioritatea tehnică a echipamentului soldaților armatei germane. A avut ideea creării unei mici puști de asalt, fiabilă și rapidă, pe care i-a prezentat-o mareșalului de artilerie Nikolai Voronov. Acesta l-a sprijinit și l-a sfătuit să-și perfecționeze pușca-mitralieră care, în sfârșit, va fi reținută de statul sovietic pentru a fi produsă începând din 1947. Această pușcă este denumită în rusă Автомат Калашникова 1947 citit: Avtomat Kalașnikova 1947, celebra AK-47, cunoscută mai ales sub numele de Kalașnikov. Simplitatea, ușurința și fiabilitatea sa au condus-o spre un succes mondial, fiind produsă în peste o sută de milioane de exemplare, inclusiv copiile.
În anii 1950, Mihail Kalașnikov a creat o nouă armă AKM, o armă de asalt de 7,62 mm, cu denumirea completă în rusă: Автомат Калашникова Модернизированный, în traducere: „Automat Kalașnikov Modernizat”, o îmbunătățire a armei AK-47.
În total, Mihail Kalașnikov a creat aproape o sută cincizeci de arme diferite. Era, potrivit biografiei sale[12], omul cel mai decorat din Rusia, până la decesul său survenit la 23 decembrie 2013, (Ordinul Lenin, premiul Stalin 1949, de două medalii Erou al Muncii Socialiste). A primit titlul de doctor în științe și tehnică în 1971, avea 35 de brevete de invenție. În anul 1994 a fost ridicat la gradul de general locotenent.
A fost deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice, sub Stalin și apoi sub Hrusciov. A trăit la Ijevsk, în Urali, unde este instalată uzina de armament „Ijmach”. A avut un fiu, Viktor, care lucra la uzina Ijmach.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e http://www.rusarchives.ru/publication/kalashnikov.shtml Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Gheroi stranî
- ^ http://www.patriarchia.ru/db/text/276886.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://www.udmpravda.ru/default/news?news=1237819716 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://susanin.udm.ru/news/2009/12/08/200707 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Mihail Kalașnikov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Mikhail Timofeyevich Kalashnikov, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Istoriceskaia iențiklopedia Sibiri
- ^ http://www.utro.ru/articles/2013/06/23/1126893.shtml Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ fr RTL.fr Russie: mort de Mikhaïl Kalachnikov, l'inventeur de la kalachnikov Arhivat în , la Wayback Machine. (articol consultat la 23 decembrie 2013)
- ^ M. Kalachnikov avec Elena Joly, Ma vie en rafales, collection L'épreuve des faits, éditons Le Seuil, Paris, 2003, 264 p. ISBN 978-2-02-056533-2 / ISBN 2020565331
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Kalașnikovul, ucigașul mondial nr.1 Arhivat în , la Wayback Machine., Vili Stancu, Historia
- MITRALIERA fără limite. INCREDIBILUL destin al POETULUI care a inventat faimoasa ARMĂ /VIDEO, 25 iunie 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
- FOTO VIDEO Mihail Kalașnikov a murit. Ultimul cartuș al creatorului celei mai cunoscute mașini de ucis din lume, 23 decembrie 2013, Vlad Andriescu, Adevărul