Sari la conținut

Tonalpohualli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pagina 11 (revers) din Codex Magliabechiano, ilustrând cele patru zile-simbol majore ale tonalpohualliCuțitul, Ploaia, Floarea și Aligatorul (cipactli), plus descrierile respective în spaniolă. A se remarca cât de asemănătoare sunt simbolurile zilei Ploaie și cea a zeului Tlaloc (zeul aztec al ploii și fertilității.

Tonalpohualli , un cuvânt din Nahuatl însemnând "numărarea zilelor", este o perioadă sacră de 260 de zile (adesea denumită incorect "an"), utilizată în Mezoamerica precolumbiană, mai ales de către azteci. Această perioadă calendaristică nu este nici solară, nici lunară, ci constă din 20 de perioade, numite trecena, fiecare constând din 13 zile și fiind dedicată unei anumite zeități.

Datorită vechimii, probabil considerabile, a cuvântului tonalpohualli, originea sa este necunoscută. Mai multe teorii au fost emise pentru a putea explica acest calendar, unic în împărțirea sa. O teorie explică că acest calendar ar fi o reprezentare a ciclului planetei Venus. O alta presupune că ar reprezenta perioada gestației umane sau numărul de zile când Soarele nu este acoperit la tropice între 20 august și 30 aprilie. În sfârșit, alți specialiști susțin că nu este bazat pe nici un fel de fenomen natural, ci doar pe numerele întregi 13 și 20, ambele considerate numere importante în Mezoamerica.

Celălalt calendar aztec major, Xiuhpohualli, este un calendar solar, bazat pe 18 luni a 20 de zile. Un xiuhpohualli a fost desemnat prin numele primei zile tonalpohualli. Spre exemplu, Hernan Cortes s-a întâlnit pentru prima dată cu Moctezuma II în ziua a 8-a Vânt (Ehécatl) a anului întâi 1 Săgeată ( Ácatl) (sau 8 noiembrie 1519, conform calendarului iulian).

Calendarele xiuhpohualli și tonalpohualli coincid o dată la fiecare 52 de ani. "Anul Iarbă" a fost al treisprezecelea din acel ciclu de 52 de ani.

Semne ale zilelor

[modificare | modificare sursă]

În calendarul aztec, sunt douăzeci de semne pentru zile. În tabelul care urmează, s-au păstrat denumirile din Nahuatl și interpretările originale din limba spaniolă din codicele originar unde au fost notate, Codex Magliabechiano.

Numele
zilei
Semnificație Zeitate asociată Punct
cardinal
Semn în Codicele Laud
Cipactli Caimán -
Caiman / Aligator / Crocodil
Tonacatecuhtli
Señor de Nuestro Sustento
Este - est
Ehécatl Viento - Vânt Quetzalcóatl
Serpiente Emplumada - Șarpele cu pene
Norte - nord
Calli Casa - Casă Tepeyóllotl
Corazón de la Montaña
Oeste - vest
Cuetzpallin Lagartija - Coiot Huehuecoyotl
Viejísimo Coyote
Sur - sud
Cóatl Serpiente - Șarpe Chalchiuhtlicue
Señora de la Falda de Verde Jade
Este - est
Miquiztli Calavera - Moarte Tecciztecatl
El del Caracol Marino
Norte - nord
Mázatl Venado - Cerb Tlaloc
El que Hace Brotar las Cosas
Oeste - est
Tochtli Conejo - Iepure Mayáhuel
La de la Planta de Maguey
Sur - sud
Atl Agua - Apă Xiuhtecuhtli
Señor del Año
Este - est
Itzcuintli Perro - Câine Mictlantecuhtli
Señor de Mictlan
Norte - nord
Ozomatli Mono - Maimuță Xochipilli
Príncipe Flor
Oeste - est
Malinalli Hierba - Iarbă Patécatl
El de la Tierra de las Medicinas
Sur - sud
Ácatl Caña - Săgeată Tezcatlipoca
Espejo Humeante
Este - est
Océlotl Ocelote - Jaguar Tlazolteotl
Devoradora de la Mugre
Norte - nord
Cuauhtli Águila - Acvilă Xipe Tótec
Nuestro Señor Desollado
Oeste - est
Cozcacuauhtli Buitre - Vulture Itzapapalótl
Mariposa de Obsidiana
Sur - sud
Ollin Terremoto -
Mișcare sau Cutremur
Xólotl
Doble
Este - est
Técpatl Cuchillo de pedernal -
Cremene sau Cuțit
Chalchiuhtotolin
Tezcatlipoca encubierto
Norte - nord
Quiáhuitl Lluvia - Ploaie Chantico
En la Casa
Oeste - est
Xóchitl Flor - Floare Xochiquetzal
Flor de la Rica Pluma
Sur - sud

Galerie a semnelor zilelor

[modificare | modificare sursă]

A se remarca că simbolurile sunt aranjate în sens invers al acelor de ceasornic de-a lungul întregului an calendaristic, care acoperă un cerc complet.

  • Tzolkin, echivalentul Maya al tonalpohualli

Legături externe

[modificare | modificare sursă]