De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din greacă ϰαλόγερος (kalógeros), posibil prin intermediul slavă kalugerŭ.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului călugăr
|
m.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
călugăr
|
călugări
|
Articulat
|
călugărul
|
călugării
|
Genitiv-Dativ
|
călugărului
|
călugărilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- bărbat care a făcut legământ să ducă o viață religios-ascetică și care trăiește într-o comunitate mănăstirească.
- instalație hidrotehnică cu ajutorul căreia se poate evacua apa din heleșteie, lacuri sau bazine artificiale în vederea primenirii ei.
- (argou) (deț.) condamnat care are de efectuat o pedeapsă mare.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
monah
|
|
- indoneziană: biarawan (Bahasa Indonesia)
- italiană: monaco (italiano) m., frate (italiano) m.
- japoneză: 僧侶 (日本語) (そうりょ, sōryo), 坊さん (日本語) (ぼうさん, bōsan), 修道士 (日本語) (しゅうどうし, shūdōshi), 僧 (日本語) (そう, sō)
- latină: monachus (Latina) m.
- maghiară: szerzetes (magyar), barát (magyar)
- norvegiană: munk (norsk) m.
- neerlandeză: monnik (Nederlands)
- occitană: monge (occitan) m.
- persană: راهب (فارسی) (raheb)
- poloneză: mnich (polski) m., zakonnik (polski) m.
- portugheză: monge (português) m.
- rusă: монах (русский) (monáx) m.
- slovacă: mních (slovenčina) m., rehoľník (slovenčina) m.
- slovenă: menih (slovenščina) m.
- spaniolă: monje (español) m.
- suedeză: munk (svenska) c.
- turcă: keşiş (Türkçe)
- ucraineană: монах (українська) (monáx) m.
- vietnameză: thầy tu (Tiếng Việt), thầy tăng (Tiếng Việt)
|
Referințe