9 ianuarie 2024: Gabriel Attal devine prim-ministrul Franței. Este prima persoană LGBT care ocupă funcția de șef de guvern din istoria țării. 14 ianuarie 2024: Frederik al X-lea este încoronat ca noul rege al Danemarcei după abdicarea reginei Margareta a II-a13 ianuarie 2024: În urma alegerilor prezidențiale, Lai Ching-te este ales ca noul președinte al Republicii Chineze (Taiwan).Joseph Boakai, noul președinte al Republicii Liberia.
1 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea 7,4 a lovit prefectura Ishikawa din Japonia, ucigând 90 de persoane. De asemenea, a fost emisă o avertizare de tsunami în mai multe prefecturi de-a lungul Mării Japoniei.
1 ianuarie: Republica Arțah încetează oficial să mai existe, în conformitate cu un decret semnat de fostul președinte Samvel Shahramanyan.
1 ianuarie: Autoritățile din Etiopia anunță un acord cu Somaliland pentru a folosi portul Berbera. Autoritățile din acest stat au spus că Etiopia va fi prima țară care va recunoaște independența statului Somaliland în timp util.
1 ianuarie: Un atac aerian în cartierul Dahieh din Beirut, Liban, a ucis cinci persoane, inclusiv Saleh al-Arouri, vicepreședintele biroului politic al Hamas, și alți doi înalți oficiali militari Hamas. Israelul nu și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.
1 ianuarie: Claudine Gay demisionează din funcția de președinte al Universității Harvard în urma unor remarci controversate pe care le-a făcut în timpul unei audieri în Congres privind antisemitismul și acuzațiile de plagiat.
O aeronavă Airbus A350-900 de la Japan Airlines se ciocnește de o aeronavă Dash 8 a Gărzii de Coastă a Japoniei și a izbucnit în flăcări pe Aeroportul Haneda din Tokyo, Japonia.1 ianuarie: O aeronavă Airbus A350-900 de la Japan Airlines se ciocnește de o aeronavă Dash 8 a Gărzii de Coastă a Japoniei și a izbucnit în flăcări pe Aeroportul Haneda din Tokyo, Japonia. Toți cei 379 de ocupanți de la bordul zborului Japan Airlines sunt evacuați, în timp ce cinci dintre cei șase ocupanți de la bordul aeronavei Gărzii de Coastă sunt uciși.
1 ianuarie: Politicianul de opoziție sud-coreean Lee Jae-Myung este înjunghiat în gât în Gadeokdo, Busan.
3 ianuarie: Două explozii au omorât în jur de 90 de oameni in timpul unei ceremonii de comemorare a asasinării generalului Qasem Soleimani în Kerman, Iran.
22 ianuarie: O alunecare de teren în Zhaotong, Yunnan, China, a ucis cel puțin opt persoane și a îngropat alte 47. Peste 200 de persoane sunt evacuate.
22 ianuarie: Un elicopter care transporta șapte persoane s-a prăbușit în Terrace, Columbia Britanică, Canada, cauzând moartea a 3 persoane și rănind alte 4.
23 ianuarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Cel puțin 18 civili sunt uciși și alți cel puțin 130 sunt răniți în urma loviturilor cu rachete rusești la Kiev și Harkov. Ucraina spune că a doborât 21 din 41 de rachete. Germania anunță că va dona șase elicoptere SH-3 Sea King Forțelor Aeriene Ucrainene pentru a o ajuta să patruleze Marea Neagră.
23 ianuarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Douăzeci și unu de soldați israelieni sunt uciși într-o explozie și prăbușirea ulterioară a unei clădirii în Khan Yunis din Fâșia Gaza, fiind cea mai mortală zi pentru Forțele de Apărare Israelului de la începutul invaziei terestre.
23 ianuarie: Coreea de Nord demolează Arcul Reunificării din Phenian, după ce liderul nord-coreean Kim Jong Un a exclus reunificarea pașnică cu Coreea de Sud.
23 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea 7,1 a lovit județul Uqturpan, Xinjiang, China, ucigând trei persoane și rănind alte cinci. Se simt tremurături în Kazahstanul din apropiere, unde 67 de persoane sunt rănite în Almatî.
23 ianuarie: Curtea Constituțională Federală a Germaniei hotărăște că Partidului Național Democrat din Germania i se va interzice să primească finanțare ca organizație extremistă, pentru prima dată când prevederea constituțională a fost aplicată de la înființarea sa în 2017.
23 ianuarie: Comisia Națională de Telecomunicații din Filipine dispune suspendarea pe termen nedeterminat a operațiunilor de difuzare ale Sonshine Media Network International, invocând nerespectarea de către rețea a unui ordin de suspendare anterior.
23 ianuarie: Comisia pentru femei din Senatul Filipinelor organizează o audiere publică cu privire la presupusele abuzuri din Regatul lui Isus Hristos. Trei femei, inclusiv două cetățence ucrainene, îl acuză pe liderul bisericii Apollo Quiboloy că le abuzează sexual.
24 ianuarie: Armata americană lansează lovituri aeriene asupra facilităților din Irak folosite de Kata'ib Hezbollah și alte miliții susținute de Iran, ca răzbunare pentru atacul din 21 ianuarie cu rachete balistice asupra bazei aeriene Al-Asad, care a rănit patru soldați americani.
24 ianuarie: Invazia Israelului în Fâșia Gaza din 2023: Un complex de clădiri care adăpostește zeci de mii de persoane strămutate în Khan Yunis, în Fâșia Gaza, ia foc după ce a fost lovit de atacurile aeriene israeliene, provocând victime în masă. Cel puțin 214 civili au fost uciși în oraș în ultimele 24 de ore de atacuri aeriene.
24 ianuarie: Arabia Saudită, unde alcoolul este interzis din 1952, deschide primul magazin de alcool în cartierul diplomatic al capitalei sale, Riad.
24 ianuarie: Se presupune că un avion de transport militar rus Iliușin Il-76 care transporta 65 de prizonieri de război ucraineni, șase membri ai echipajului și trei gardieni s-a prăbușit în districtul Korochansky din Rusia, în apropiere de granița cu Ucraina, ucigând pe toți cei aflați la bord. Aceste afirmații nu au fost verificate în mod independent.
24 ianuarie: Nauru restabilește în mod oficial relațiile diplomatice cu China după retragerea recunoașterii diplomatice a Taiwanului.
24 ianuarie: Curtea Constituțională a Thailandei îl achită pe fostul lider al Partidului Mișcă înainte, Pita Limjaroenrat, pentru că deține acțiuni la defuncta companie media iTV, permițându-i astfel lui Limjaroenrat să reia funcția de membru al Parlamentului în Camera Reprezentanților.
24 ianuarie: Zeci de mii de muncitori argentinieni intră într-o grevă de 12 ore condusă de cel mai mare sindicat din Argentina, în semn de protest față de politicile lui Javier Milei.
25 ianuarie: Departamentul de Comerț al Statelor Unite emite o recompensă de 15 milioane de dolari pentru informații despre Hossein Hatefi Ardakani, un om de afaceri iranian acuzat că a procurat piese pentru dronele asamblate de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran, care au fost ulterior vândute Rusiei.
25 ianuarie: Un Piper PA-24 Comanche se prăbușește în regiunea forestieră dintre Rio Grande da Serra și Ribeirão Pires, în Greater São Paulo, Brazilia. Două persoane au fost ucise.
25 ianuarie: Statul Alabama îl execută pe criminalul condamnat Kenneth Smith folosind hipoxie cu azot, prima dată când tehnica este folosită.
25 ianuarie: Un tribunal din Rusia o condamnă pe Darya Trepova la 27 de ani de închisoare pentru asasinarea lui Vladlen Tatarski în aprilie 2023.
25 ianuarie: Un tribunal din Japonia îl condamnă la moarte pe Shinji Aoba pentru un atac incendiar în 2019 asupra unui studio de animație Kyoto din Fushimi-ku, Kyoto, care a ucis 36 de persoane.
25 ianuarie: Taiwan începe oficial să-și prelungească serviciul militar obligatoriu de la patru luni la un an, pe fondul tensiunilor crescute cu China.
25 ianuarie: Politicianul sud-coreean Bae Hyun-jin este atacat și internat la Seul.
26 ianuarie: Curtea Internațională de Justiție stabilește că unele acuzații conform cărora Israel ar comite genocid în Fâșia Gaza sunt „plauzibile” și îi ordonă Israelului să ia măsuri pentru a preveni și pedepsi actele de genocid, pentru a proteja palestinienii și pentru a permite ajutor umanitar. Cu toate acestea, Israelului nu i se cere să își încheie operațiunile militare.
27 ianuarie: Rachetele Houthi au lovit petrolierul britanic Trafigura Marlin Luanda în Golful Aden.
27 ianuarie: Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Australia, Italia, Canada, Finlanda, Țările de Jos, Elveția și Germania suspendă ajutorul umanitar acordat UNRWA din cauza acuzațiilor că unii membri ai personalului UNRWA au fost implicați în atacul condus de Hamas asupra Israelului.
27 ianuarie: Icon of the Seas, cea mai mare navă de croazieră din lume, își face călătoria inaugurală la PortMiami din Miami, Florida, S.U.A.
27 ianuarie: Curtea Supremă din Venezuela ratifică interdicția de a solicita orice funcție politică timp de 15 ani pentru María Corina Machado, liderul opoziției susținute de Statele Unite.
28 ianuarie: Trei soldați americani sunt uciși și alți 47 sunt răniți într-un atac cu dronă asupra unei baze americane din Rukban, guvernoratul Mafraq, Iordania, lângă granița cu Siria, de către militanții Rezistenței Islamice din Irak.
28 ianuarie: Un turc este împușcat mortal de doi bărbați înarmați mascați într-o biserică romano-catolică italiană din Sarıyer, Istanbul, Turcia. Statul Islamic își revendică responsabilitatea.
28 ianuarie: În Afganistan, zece vehicule se prăbușesc pe autostrada principală care leagă Kabul și provincia estică Nangarhar, ucigând 17 persoane și rănind alte zece. Separat, 15 persoane sunt ucise în timpul a patru coliziuni în provincia Laghman, aproape de capătul aceleiași autostrăzi.
28 ianuarie: Un Piper PA-46 s-a prăbușit în zona rurală Itapeva, Minas Gerais, Brazilia, ucigând toate cele șapte persoane aflate la bord.
28 ianuarie: Șase sute de hectare de pădure sunt distruse de incendiu în Parcul Național Los Alerces, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din Patagonia, Argentina.
28 ianuarie: Protestatarii aruncă supă de dovleac în tabloul Mona Lisa din Luvru din Paris, Franța. Pictura este protejată de sticla antiglonț și nu a fost deteriorată.
29 ianuarie: Înalta Curte din Hong Kong ordonă Evergrande Group care este în lichidare, asta după ce dezvoltatorul imobiliar nu a reușit să restructureze o datorie care depășește 300 de miliarde de dolari.
29 ianuarie: Amazon încetează achiziția propusă de 1,7 miliarde de dolari a producătorului de roboți de consum iRobot Corporation, după ce s-a confruntat cu controlul antitrust din partea Comisiei Europene.
29 ianuarie: Postul de televiziune CNN Filipine anunță încetarea operațiunilor începând cu 31 ianuarie, după ce a transmis timp de nouă ani, din cauza pierderilor financiare ale companiei-mamă Nine Media Corporation.
29 ianuarie: Fostul președinte sud african Jacob Zuma este suspendat din Congresul Național African, partidul pe care l-a condus între 2007 și 2017.
30 ianuarie: Regiunea Lviv devine prima regiune din Ucraina care a îndepărtat toate monumentele din epoca Uniunii Sovietice.
30 ianuarie: Fostul premier pakistanez Imran Khan este condamnat la zece ani de închisoare pentru divulgarea secretelor de stat.
31 ianuarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Rusia și Ucraina efectuează un schimb de prizonieri la graniță, 195 de soldați fiind returnați în Rusia și, respectiv, 207 militari și civili fiind returnați în Ucraina. Acordul a fost facilitat de Emiratele Arabe Unite.
31 ianuarie: Kata'ib Hezbollah suspendă operațiunile împotriva armatei americane în Irak, pentru a „preveni jena guvernului irakian”.
31 ianuarie: Sultanul Ibrahim Iskandar din Johor devine al 17-lea Yang di-Pertuan Agong al Malaeziei.
16 februarie 2024: Alexei Navalnî, activist politic, moare în închisoare. Guvernele occidentale acuză autoritățile ruse pentru uciderea sa și izbucnesc proteste, atât în Rusia, cât și în diferite alte țări17 februarie 2024: Trupele ruse capturează orașul ucrainean Avdiivka.
2 februarie – Statele Unite lansează bombardamente spre 85 de ținte din Irak și Siria ca răspuns la atacul cu drone asupra bazei militare americane. [1]
14 februarie: În Indonezia, Comisia Generală pentru Alegeri, anunță că Prabowo Subianto și Gibran Rakabuming Raka, au câștigat alegerile, cu peste 96 de milioane de voturi.Ei vor fi inaugurați pe 20 Octombrie, când mandatul lui Joko Widodo, se incheie.
16 februarie: Grecia a devenit prima țară ortodoxă care a legalizat căsătoria între persoanele de același gen.
16 februarie: Serviciul penitenciar rus a raportat că opozantul și activistul politic Alexei Navalnî, condamnat la închisoare din 2021, a murit la vârsta de 47 de ani. Moartea sa a stârnit proteste, atât în Rusia, cât și în diferite alte țări. Acuzații împotriva autorităților ruse în legătură cu moartea sa au fost făcute de multe guverne occidentale și organizații internaționale.
17 februarie: Orașul Avdiivka este capturat de forțele ruse. Forțele ucrainene s-au retras pentru a evita încercuirea.
Vladimir Putin, reales președinte pentru al cincilea mandat pe 17 martie 2024, ține discurs despre atacul terorist petrecut la Atacul de la Crocus City Hall pe 22 martie 2024
8 martie: România a câștigat procesul Roșia Montană. Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a dat verdictul în cazul situației aurului de la Roșia Montană. România a câștigat procesul și nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources, decizia este definitivă și executorie și vine după 9 ani de proces. Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.
15-17 martie: Alegeri prezidențiale în Rusia. Vladimir Putin este reales pentru al cincilea mandat prezidențial. [8]
8 aprilie 2024: Eclipsă solară totală, vizibiă din Texas13 aprilie:Iran bombardează Israel cu 300 de drone și rachete13 aprilie: Aviația israeliană, cu ajutorul forțelor aeriene aliate, interceptează rachetele și dronele lansate de Iran
1 aprilie – Israel a bombardat ambasada iraniană de la Damasc. 16 persoane au fost ucise [9]
6 aprilie – În urma alegerilor prezidențiale, Peter Pellegrini este ales președintele Slovaciei pentru al doilea mandat..[10]
8 aprilie – Eclipsa solară totală este vizibilă în America de Nord.[11]
13 aprilie – Ca răspuns la bombardamentul de la Damasc, Iran bombardează Israel cu 300 de drone și rachete, rezultând 33 de persoane rănite.[12] Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Iordania au interceptat drone iraniene pentru a apăra Israelul.
19 aprilie – Israel bombardează Iranul, ca răspuns la atacul cu drone și rachete de pe 13 aprilie. [13] Ostilitățile primului conflict direct între cele două țări încetează.
11 mai 2024: Nemo, primul concurent non-binar care obține trofeul concursului muzical Eurovision10-13 mai 2024: Cea mai severă furtună geomagnetică lovește Pământul.Aurorele boreale sunt vizibile din Melbourne, Australia
8 mai – În Macedonia de Nord, partidul eurosceptic VMRO-DPMNE câștigă alegerile.[18][19]
10 mai - Adunarea de la ONU votează pentru acordarea Statului Palestinei dreptul de a deveni membru. Decizia va intra în vigoare ca urmare a sesiunii de pe 10 septembrie 2024[20]
11 mai – Concursul muzical Eurovision organizat la Malmö, Suedia, este câștigat de Nemo din partea Elveției, fiind primul concurent non-binar care obține trofeul. [21][22]
10 mai - 13 mai - Cea mai severă furtună geomagnetică (G5) din ultimii 20 ani lovește Pământul. Aurorele boreale sunt vizibile din Florida, Texas, Italia, România și Egipt. [23]
Premierul Slovaciei Robert Fico este grav rănit în urma unei tentative de asasinat în Handlová.[25]
19 mai - Președintele iranian Ebrahim Raisi și minisrul de Externe al Iranului Hossein Amir-Abdollahian sunt uciși într-un accident aviatic, alături de alți șapte pasageri și echipajul de la bord. Elicopterul lor s-a prăbușit în Varzaqan, lângă granița dintre Iran și Azerbaijan. [26]
20 mai – Curtea Penală Internațională de la Haga emite mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și liderul grupării Hamas. Amândoi sunt acuzați pentru crime de război comise în Fâșia Gaza.[27]
30 mai – Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, este găsit vinovat de un juriu pentru toate cele 34 de capete de acuzare legate de falsificarea unor registre de afaceri, devenind primul președinte american care este condamnat pentru o infracțiune.[28]
2 iunie 2024: Claudia Sheinbaum a fost aleasă ca prima femeie președinte a Mexicului
1 iunie: Alegerile generale din India, care au început pe 19 aprilie, s-au încheiat cu victoria Alianței Naționale Democratice. Narendra Modi rămâne în funcția de prim-ministru al Indiei. [29][30]
2 iunie: Alegerile prezidențiale din Mexic sunt câștigate de candidata de stânga Claudia Sheinbaum. Ea devine prima femeie președinte a țării. [32]
5 iunie: Misiunea „Crew Flight Test” a trimis doi astronauți veterani ai NASA, Butch Wilmore și Suni Williams, spre Stația Spațială Internațională (ISS)[33][34]
Rezultatele alegerilor locale din România, 2024Rezultatele alegerilor europarlamentare, 2024
9 iunie: Alegeri locale în România, 2024: Partidul Social Democrat se poziționează pe primul loc, cu 34,74% (550 consilieri județeni, 1.691 primari, 16.509 consilieri locali), cu 4,40% mai mult față de alegerile din 2020. Partidul Național Liberal obține 29,07% (436 consilieri județeni, 1.144 primari, 12.802 consilieri locali), cu 3,25% mai puțin față de alegerile din 2020. Alianța pentru Unirea Românilor obține 6,27% (159 consilieri județeni, 30 primari, 3.509 consilieri locali), devenind al treilea cel mai popular partid din România. Uniunea Democrată Maghiară din România obține 4,32% (104 consilieri județeni, 200 de primari, 2.525 consilieri locali). Uniunea Salvați România pierde alegerile cu 1,19%, ajungând pe locul 5 (rămâne cu 46 consilieri județeni, 28 de primari, 860 consilieri locali). Nicușor Dan, candidat independent susținut de Alianța Dreapta Unită, este reales ca primar al Municipiului București. Alegerile locale au fost comasate cu alegerile europarlamentare de către Guvernul României (coaliția PSD-PNL) condus de premierul Marcel Ciolacu. [37]. Opoziția, în special partidele USR și AUR, s-au opus comasării alegerilor.
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024: Coaliția Națională pentru România (PSD și PNL) câștigă alegerile cu 48,7% și cu 19 mandate câștigate în Parlamentul European. Partidul naționalist de extrema dreaptă AUR intră în Parlamentul European după ce obține 14,9% și 6 mandate câștigate. Alianța Dreapta Unită (alcătuită din USR, PMP și Forța Dreptei), obține doar 8,6% și 3 mandate, cu 19,6% mai puțin față de alegerile anterioare din 2019.
Ca urmare a rezultatelor catastrofale obținute la alegerile locale și europarlamentare, Cătălin Drulă își dă demisia din funcția de președinte al USR. Membrii partidului o votează pe Elena Lasconi ca noul lider.
Alegerile federale din Belgia. Noua Alianță Flamandă își menține majnoritatea în Camera Reprezentanților, în timp ce partidul Liberalii și democrații flamanzi deschiși pierde locuri. Prim-ministrul Belgiei Alexander De Croo și-a anunțat demisia. [38]
Președintele francez Emmanuel Macron dizolvă Adunarea Națională și convoacă alegeri legislative anticipate, ca urmare a rezultatelor dezastruoase obținute de partidul său la alegerile europarlamentare (14.60%). Partidul naționalist francez de extrema dreaptă, condus de Jordan Bardella, obține 31.37% și 30 mandate.
12 iunie: ONU stabilește că Israel și Hamas se fac vinovate pentru crime de război. [39][40]
Peste 1,300 au murit din cauza căldurii extreme pe durata pelerinajului de la Mecca.[43]
Două atacuri teroriste au loc în Dagestan, în orașele Makhachkala și Derbent, fiind uciși 28 oameni.[44]
24 iunie: Fondatorul WikiLeaksJulian Assange scapă din arest și părăsește Marea Britanie ca urmare al unui acord cu SUA. El se întoarce în Australia după două zile. [45]
26 iunie: O tentativă de lovitură militară de stat are loc în Bolivia, în orașul La Paz.[46]
Elena Lasconi, liderul USR, își anunță candidatura la alegerile prezidențiale din România, 2024.
30 iunie: Primul tur al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Partidul Adunarea Națională, urmat de Noul Front Popular și Cetățenii Împreună.
5 iulie 2024: Keir Starmer, laburist, devine prim-ministru al Marii Britanii14 iulie: Echipa națională a Spaniei câștigă campionatul european de fotbal din Germania. După ce a fost rănit într-o tentativă de asasinat, fostul președinte Donald Trump este desemnat oficial drept candidat al Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale. El îl nominalizează pentru postul de vicepreședinte pe James David Vance.
2 iulie: Echipa națională de fotbal a României este eliminată din optimile Campionatului European de Fotbal EURO 2024 din Germania, după ce a fost învinsă cu scorul de 3-0 de către echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos.
4 iulie: Alegerile legislative din Marea Britanie sunt câștigate de Partidul Laburist, care obține 411 mandate în Parlamentul Britanic. Keir Starmer, liderul partidului, este numit prim-ministru pe 5 iulie, ca urmare a demisiei premierului conservator Rishi Sunak. Partidul Conservator britanic, care a guvernat timp 14 ani, a obținut doar 121 mandate, cu 244 mai puține. [47]
7 iulie: Turul 2 al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Noul Front Popular, alianța partidelor de stânga, care obține aproximativ 177 mandate, iar Cetățenii Împreună, partidul liberal de centru al președintelui Emmanuel Macron, obține 152 mandate în legislativul francez. Formațiunea de extremă dreapta Partidul Adunarea Națională pierde alegerile, obținând 138 mandate. Premierul francez Gabriel Attal și-a anunțat demisia după victoria socialiștilor francezi.
9 iulie: Al 75-lea summit NATO este desfășurat la Washington DC. Ucraina și UE au semnat un acord istoric de securitate pentru sprijin extins, acordat indiferent de împrejurări internționale. În aceeași zi au fost semnate două acorduri similare cu Lituania și Estonia. Ucraina a semnat până acum 19 acorduri bilaterale de securitate similare, inclusiv cu Statele Unite, Franța și Regatul Unit. Jens Stoltenberg a anunțat că 23 din 32 de state membre NATO își îndeplinesc obiectivul pentru cheltuieli de apărare de 2% din PIB-ul țării lor. Potrivit NATO, cheltuielile pentru apărare pentru statele membre europene și Canada au crescut cu 18%
11 iulie: Președintele kenyan William Ruto i-a demis pe toți miniștrii cabinetului său, precum și pe procurorul general, ca răspuns la protestele mortale împotriva unui proiect de lege al finanțelor elaborat de administrația sa.
11 iulie: Mii de protestatari antiguvernamentali se adună în fața biroului premierului albanez și a clădirii biroului prezidențial din Tirana, acuzându-l pe premierul Edi Rama de corupție și cerând demisia acestuia, precum și eliberarea liderului opoziției Sali Berisha din arest la domiciliu.
14 iulie: Echipa națională a Spaniei câștigă campionatul european de fotbal din Germania după ce o învinge pe cea a Angliei cu scorul 2-1.
13 iulie: La un miting electoral organizat lângă orașul Butler din Pennsylvania, fostul președinte american Donald Trump este rănit la urechea dreaptă după ce este împușcat pe durata discursului. Autorul tentativei de asasinat este împușcat mortal.
15 iulie: Donald Trump este desemnat oficial drept candidat al Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale. El îl nominalizează pentru postul de vicepreședinte pe James David Vance.
19 iulie – Cea mai mare pană IT din istorie afectează afacerile, aeroporturile și organizațiile din întreaga lume.[49]
21 iulie – Președintele actual al SUA, Joe Biden, își anunță retragerea din cursa prezidențială la sfaturile colegilor săi de partid, dar și a unor personalități din presă și industria divertismentului după prestația sa slabă de la dezbaterea avută cu Donald Trump pe 28 iunie.[50]
De la stânga la dreapta: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice Balonul cu torța olimpică;; Turnul Eiffel din Paris decorat cu emblema evenimentului sportiv; Traversarea fluviului Sena de către delegațiile olimpice.
28 iulie – Alegerile din Venezuela: Președintele Nicolás Maduro declară că a obținut victoria împotriva candidatului Edmundo González Urrutia în ciuda acuzațiilor de fraudă.Sunt declanșate proteste. [53]
334 oameni sunt uciși în urma alunecărilor de teren din Wayanad, Kerala, India.[54][55]
Comandantul Hezbollah Fuad Shukr este ucis la Beirut într-un bombardament israelian.[56][57]
Revoltele de la Southport, Marea Britanie
Sunt declanșate proteste ale extremei dreapta în Regatul Unit al Marii Britanii după ce 10 persoane sunt rănite și 3 minore sunt ucise prin înjunghiere de către Axel Rudakubana un băiat britanic de culoare de 17 ani, născut în Cardiff, dar cu părinți din Rwanda. [58][59]
Militari ucraineni se deplasează cu un tanc rusesc T-90M capturat în regiunea Kursk
1 august – 26 de indivizi sunt eliberați în aeroportul Esenboğa din Ankara, în cel mai mare schimb de prizonieri efectuat dintre SUA și Rusia de la încheierea Războiului Rece.[62]
5 august – Prim-ministrul Bangladeshului Sheikh Hasina își anunță demisia și pleacă în India în urma protestelor. [63]
7 august – Partidele Phak Kao Klai și Pita Limjaroenrat sunt interzise de către Curtea Constituțională din Thailanda. [64]
9 august – Un avion se prăbușește lângă Vinhedo, São Paulo, Brazilia, fiind ucise toate cele 62 persoane de la bord.[66]
11 august – Președintele Volodimir Zelenski anunță capturarea regiunii ruse Kursk de către forțele militare ucrainene. Începe incursiunea din Kursk. Federația Rusă a evacuat 76.000 de civili din regiune. [67]
Organizația Mondială a Sănătății declară epidemia africană a Variolei Maimuței (MPOX) drept urgență medicală la nivel internaționl.[68]
Curtea Constituțională din Thailanda îl demite pe premierul Srettha Thavisin pentru că a numit un ministru condamnat. [69]Paetongtarn Shinawatra este numit în funcția de prim-ministru.[70]
20 august - Premierul României Marcel Ciolacu și-a anunțat candidatura la președinția României din partea Partidului Social Democrat.
25 august – Forțele militare israeliene declanșează operațiuni de bombardare a țintelor Hezbollah din sudul Libanului.[71]
27 septembrie – Șeful grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah, este ucis în urma unui bombardment israelian desfășurat la Beirut.
1 septembrie - Ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Oprescu (PSD), a anunțat încheierea recalculării pensiilor în România.
2 septembrie – Curtea Supremă din Brazilia decide să blocheze accesul populației la platforma de socializare X, invocând motive precum „dezinformarea propagată” și lipsa unui reprezentant legal pentru țară numit de Elon Musk.[73]
10 septembrie - A doua dezbatere prezidențială pentru alegerile prezidențiale din SUA, 2024, se desfășoară între candidatul democrat, vicepreședintele Kamala Harris, și candidatul republican, fostul președinte Donald Trump. Candidatul republican acuză că imigranții haitieni ilegali din Springfield, Ohio, „mănâncă pisicile și câinii unor proprietari americani”. Afirmația care a generat controverse în media nu a fost dovedită.
17 septembrie–18 septembrie – Liban: 32 de oameni sunt uciși și alți 3.200 sunt răniți după detonarea explozibililor implantați în pagere și dispozitive walkie-talkie, în urma a două atacuri cibernetice masive efectuate de Israel. Majoritatea indivizilor vizați erau membri Hezbollah. [76]
20 septembrie – Liderul Hezbollah Ibrahim Aqil și alți 10 lideri sunt uciși la Beirut în urma bombardamentelor.[77]
23 septembrie – 569 oameni sunt uciși și alți 1.835 sunt răniți în Liban, în urma celui mai devastator bombardament israelian de la conflictul din 2006 încoace. [79]
27 septembrie – Forțele aviatice israeliene bombardează Beirut. În urma bombardamentului, șeful grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah, este ucis.[81][82]
29 septembrie – Alegerile legislative din Austria sunt câștigate de extrema dreaptă. [83]
30 septembrie – Marea Britanie devine prima țară membră G7 care începe tranziția de la cărbune la energiile verzi. [84][85]
1 octombrie 2024: Bombardarea iraniană a Israelului. 1 octombrie 2024: Shigeru Ishiba este numit noul premier al Japoniei 20 octombrie 2024: Rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova
Forțele militare israeliene declanșează operațiuni terestre și aeriene limitate împotriva forțelor Hezbollah din sudul Libanului .[86]
Shigeru Ishiba este numit în funcția de prim-ministru al Japoniei.[87][88] După numire, el își dezvăluie cabinetul și solicită alegeri anticipate pe 27 octombrie, asigurând un mandat național.[89]
Iran a atacat Israel cu 180 de drone, rachete balistice și rachete hipersonice, drept ripostă pentru ofensiva din sudul Libanului. Guvernul Netanyahu amenință Iranul cu „consecințe”.[90]
Jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) îl vizează pe fostul secretar adjunct al NATO și candidatul independent la alegerile prezidențiale din România, Mircea Geoană, pentru legături cu Rusia. Fostul său șef de campanie, Rareș Mănescu, este partener de afaceri cu un propagandist rus, Aleksei Kozlov, care a susținut anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Mircea Geoană neagă și acuză că este victima unor acțiuni de „KOMPROMAT”.
5 octombrie - Candidatura liderului partidului naționalist de extrema dreaptă SOS România pentru alegerile prezidențiale din România, Diana Șoșoacă, este respinsă de către Curtea Constituțională în urma depunerii unor contestații.
3 noiembrie: Inundațiile din Spania: Protestatarii au aruncat cu obiecte și noroi și i-au huiduit pe regele și regina Spaniei, pe prim-ministrul Pedro Sánchez și pe președintele Valencian Carlos Mazón, numindu-i drept „ucigași” în timpul vizitei lor la Paiporta, Valencia. Premierul Pedro Sánchez este evacuat din zonă după ce a fost lovit cu o lopată.
5 noiembrie: Inundațiile din Spania: Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez anunță un pachet de ajutoare de 10,6 miliarde de euro (11,5 miliarde de dolari SUA) pentru familiile afectate de inundațiile din țară, în principal în Comunitatea Valenciană, inclusiv un pachet de 5 miliarde de euro (5,5 miliarde de dolari) în împrumuturi garantate de stat.
5 noiembrie: Alegerile Prezidențiale din Statele Unite: La alegerile prezidențiale, fostul președinte Donald Trump (republican) câștigă aproximativ 50% din voturi și 31 de state în valoare de 312 din 538 de voturi electorale (inclusiv 1 din Maine), în timp ce vicepreședintele Kamala Harris (democrat) câștigă aproximativ 48% din voturi și 19 state și Districtul Columbia pentru un total de 226 de voturi electorale (inclusiv 1 din Nebraska). Ca urmare a alegerilor pentru 34 din 100 de locuri în Senat, republicanii vor avea cel puțin 52 de locuri, iar democrații cel puțin 47. La alegerile pentru Camera Reprezentanților, republicanii câștigă cel puțin 218 din 435 de locuri, iar democrații cel puțin 209. Victoria lui Trump îl face al doilea președinte care va servi două mandate neconsecutive, după Grover Cleveland (1885-1889 și 1893-1897).[91][92]
8 noiembrie: Premiile Grammy: Muzicianul american Beyoncé primește unsprezece nominalizări la premiile Grammy 2025, făcând-o cea mai nominalizată artistă din istoria premiului, cu un total de 99 de nominalizări.
9 noiembrie: Inundațiile din Spania: Mii de protestatari manifestă la Valencia, Spania, pentru a cere demisia președintelui guvernului valencian, Carlos Mazón, pentru gestionarea avertismentelor și gestionarea ulterioară a inundațiilor mortale de săptămâna trecută.
2 ianuarie: Michael Schwartz, administrator academic american, președinte al Universității de Stat Kent și al Universității de Stat din Cleveland (n. 1937)
2 ianuarie: Rafael Valle, jucător profesionist de baschet portorican, participant la Jocurile Olimpice de vară din 1960 (n. 1938)
29 ianuarie: Hind Rajab, fetiță palestiniană de șase ani din cartierul Tel Al-Hawa din orașul Gaza, ucisă de armata israeliană, după ce a fost singura supraviețuitoare a unui foc de tanc israelian asupra vehiculului în care fugise cu șase rude. (n. 2017/2018)
28 februarie: Achim Müller, om de știință german care și-a desfășurat activitatea de cercetare împreună cu grupul său la Facultatea de Chimie a Universității din Bielefeld (n. 1938)
25 martie: Gheorghe Cimpoieș, agronom moldovean, specialist în horticultură și viticultură. membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1950)
21 mai: Daniel Olteanu, politician român care, în perioada 17 aprilie 2021-22 martie 2022, a ocupat funcția de președinte al partidului ALDE, ales în urma Congresului (n. 1968)
5 iunie: Sándor András, scriitor, istoric literar și poet maghiar, profesor universitar (n. 1934)
5 iunie: Alexandrina Cernov, critic și istoric literar, profesor la Universitatea din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române (din 1992) (n. 1943)
7 iunie: William Anders, ofițer al Forțelelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer, om de afaceri și astronaut NASA (n. 1933)
19 iulie: Nguyễn Phú Trọng, politician vietnamez, secretar general al Partidului Comunist din Vietnam (2011–2024), președintele Vietnamului (2018–2021) (n. 1944)
9 septembrie: Caterina Valente, cântăreață, dansatoare, actriță de film și interpretă de muzică ușoară și jazz de naționalitate italiană și cetățenie germană (n. 1931)
10 septembrie: Ioan Bâldea, deputat român în legislatura 2000-2004, ales în municipiul București pe listele partidului PRM (n. 1950)
25 septembrie: Iosif Hriplovici, fizician teoretician rus de origine evreiască, specializat în fizică nucleară și gravitațională, doctor în științe fizico-matematice, membru corespondent al Academiei de științe din Rusia (n. 1937)
27 septembrie: Hassan Nasrallah, cleric, om politic și comandant libanez, secretar general al mișcării islamiste șiite Hezbollah din Liban (1992–2024) (n. 1960)
27 septembrie: Maggie Smith, actriță britanică de teatru, film și televiziune, dublă laureată a premiului Oscar (1969, 1978) (n. 1934)
12 octombrie: Oldřich Vlasák, om politic ceh, vice-președinte al Parlamentului European (2012–2014), membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1955)
9 septembrie: James Earl Jones, actor american de teatru și film
9 septembrie: Caterina Valente, cântăreață, dansatoare, actriță de film și interpretă de muzică ușoară și jazz de naționalitate italiană și cetățenie germană
10 septembrie: Jeffrey Titford, om politic britanic, membru al Parlamentului European
11 septembrie: Alberto Fujimori, politician peruan, președinte al Republicii Peru
15 septembrie: Tito Jackson, cântăreț și chitarist american
15 septembrie: Elias Khoury, romancier, dramaturg și critic libanez
15 septembrie: Gheorghe Mulțescu, fotbalist și antrenor de fotbal român
15 septembrie: Valentin Samungi, handbalist român, medaliat cu bronz olimpic cu echipa
11 octombrie: Premiul Nobel pentru Pace: Grupul japonez de supraviețuitori ai bombei atomice Nihon Hidankyo„pentru eforturile sale de a realiza o lume fără arme nucleare și pentru că a demonstrat, prin mărturia martorilor, că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”.
.png)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.png)
.jpg)
_-_2024-08-07_-_18.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
_shaded.svg)
_shaded.svg)
1 ianuarie: Lawrence Sydney Nicasio, duhovnic din Belize, episcop romano-catolic
1 ianuarie: Iwona Śledzińska-Katarasińska, politiciană poloneză, membră al Seimului polonez
1 ianuarie: Niklaus Wirth, informatician elvețian, inventator al limbajului de programare Pascal
1 ianuarie: Sidney M. Wolfe, medic american
1 ianuarie: Michele Zolla, politician italian, membru al Camerei Deputaților din Italia
4 ianuarie: Glynis Johns, actriță, dansatoare, muziciană și cântăreață britanică
5 ianuarie: Mário Zagallo, antrenor și jucător de fotbal brazilian cu origini libaneze și italiene
7 ianuarie: Franz Beckenbauer, antrenor, manager și fost jucător de fotbal german
10 ianuarie: Terry Bisson, scriitor american de science-fiction & fantasy, cel mai cunoscut pentru povestirile sale
10 ianuarie: Janusz Majewski, regizor de film, dramaturg, scriitor și scenarist polonez
11 ianuarie: Iuri Solomin, actor și regizor rus
13 ianuarie: András Csiky, actor român de etnie maghiară
18 ianuarie: Donald Adamson, scriitor, istoric, biograf și traducător britanic specializat în literatura franceză
20 ianuarie: Norman Jewison, regizor, producător de film și actor canadian, fondator al Centrului Canadian de Film
22 ianuarie: Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
22 ianuarie: Luigi Riva, jucător italian de fotbal, campion european
23 ianuarie: Frank Farian, compozitor și muzician german
24 ianuarie: Jesse Jane, actriță porno din Statele Unite ale Americii
29 ianuarie: Sandra Milo, actriță italiană
30 ianuarie: Jandira Martini, actriță braziliană
2 februarie: Christopher Priest, romancier englez
3 februarie: Prințul Vittorio Emanuele di Savoia, membru al Casei regale italiene, fiu al regelui Umberto al II-lea
4 februarie: Hage Geingob, politician namibian, Președinte al Namibiei, Prim-ministru al Namibiei
6 februarie: Seiji Ozawa, dirijor și muzician japonez
6 februarie: Sebastián Piñera, politician chilian, președinte al statului Chile
16 februarie: Aleksei Navalnîi, politician de opoziție din Rusia, disident
17 februarie: Johan Galtung, sociolog norvegian
19 februarie: Prințesa Ira von Fürstenberg, actriță și designer de modă italiană
20 februarie: Andreas Brehme, jucător și antrenor german de fotbal, campion mondial
20 februarie: Vasile Dîba, caiacist român, campion olimpic
21 februarie: Roger Guillemin, om de știință francez, laureat al (Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină)
22 februarie: Artur Jorge, fotbalist și antrenor portughez
23 februarie: Irene Camber, scrimeră italiană
25 februarie: Alex Ștefănescu, critic și istoric literar român
28 februarie: Nikolai Rîjkov, politician rus, Prim-ministrul Uniunii Sovietice
8 martie: Herbert Kroemer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică
13 martie: Patriarhul Neofit al Bulgariei, patriarh al Bulgariei
14 martie: Lamara Cekonia, soprană georgiană
18 martie: Daniel Barbu, scriitor și politician român, ministrul culturii
18 martie: Thomas P. Stafford, general-locotenent al United States Air Force, fost pilot de încercare și astronaut NASA
19 martie: M. Emmet Walsh, actor (Vânătorul de recompense, Sânge pentru sânge, La cuțite) și comic american
20 martie: Vernor Vinge, scriitor de science fiction (Foc în adânc, Adâncurile cerului, La Capătul curcubeului)
23 martie: Nicolae Manolescu, critic și istoric literar român
23 martie: Maurizio Pollini, pianist și dirijor italian
26 martie: Anna Stark-Stănișel, handbalistă română de origine germană
27 martie: Daniel Kahneman, psiholog israelian laureat al Premiului Nobel pentru economie
29 martie: Louis Gossett, Jr., actor american
30 martie: Géza Tordy, actor maghiar
1 aprilie: Sami Michael, scriitor israelian de limba ebraică, evreu originar din Irak
2 aprilie: John Barth, eseist, nuvelist, scriitor și pedagog american
2 aprilie: Veljko Bulajić, regizor de film muntenegreano-croat
8 aprilie: Peter Higgs, fizician teoretic englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică
10 aprilie: O. J. Simpson, actor (Un polițist cu explozie întârziată) și jucător de fotbal american
16 aprilie: Josep Maria Terricabras i Nogueras, filozof, academic și om politic catalan, membru al Parlamentului European
19 aprilie: Daniel Dennett, filozof american
22 aprilie: Hana Brejchová, actriță de film cehă
30 aprilie: Paul Auster, eseist, poet, prozator, scenarist și traducător american, de origine evreu
5 mai: César Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian de fotbal
6 mai: Susanna Kubelka, scriitoare austriacă
9 mai: Roger Corman, producător și regizor american de filme
10 mai: Mary Banotti, politiciană irlandeză, membră al Parlamentului European
11 mai: Vladimir Iastrebceak, om politic din Transnistria, ministru al afacerilor externe al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene
16 mai: Dabney Coleman, actor de film american, laureat al Premiului Emmy, laureat al Premiului Globul de Aur
19 mai: Ebrahim Raisi, politician iranian, jurist, președinte al Iranului
20 mai: Karl-Heinz Schnellinger, jucător de fotbal german
24 mai: Doug Ingle, cântăreț american
27 mai: Ștefan Birtalan, handbalist român (Steaua București, Minaur Baia Mare), antrenor și personalitate sportivă, medaliat olimpic cu argint
1 iunie: Philippe Leroy, actor francez
7 iunie: William Anders, ofițer al Forțelelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer, om de afaceri și astronaut NASA
9 iunie: Lynn Conway, specialistă americană în domeniul calculatoarelor, electrotehnicii și activistă pentru drepturile persoanelor transgen
11 iunie: Françoise Hardy, cântăreață și actriță franceză
11 iunie: Tony Lo Bianco, actor american de filme și televiziune
12 iunie: Jerry West, jucător și antrenor american de baschet
15 iunie: Frederik Willockx, m politic belgian, membru al Parlamentului European
18 iunie: Anouk Aimée, actriță franceză
18 iunie: Nathaly Antona, politiciană franceză, membră al Parlamentului European
19 iunie: Donald Sutherland, actor canadian (Jocurile foamei)
20 iunie: Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor român
27 iunie: Martin Mull, actor, umorist și pictor american
27 iunie: Landry N'Guémo, fotbalist camerunez
30 iunie: Ileana Stana-Ionescu, actriță română și om politic
1 iulie: Ismail Kadaré, scriitor albanez
7 iulie: Bengt I. Samuelsson, biochimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină
9 iulie: Jerzy Stuhr, actor și regizor polonez
11 iulie: Shelley Duvall, actriță americană de film, televiziune și voce
13 iulie: Shannen Doherty, actriță americană
19 iulie: Nguyễn Phú Trọng, politician vietnamez, secretar general al Partidului Comunist din Vietnam, președintele Vietnamului
21 iulie: Eugene Sârbu, violonist român
23 iulie: Mircea Grabovschi, handbalist român, campion mondial, vicecampion olimpic
25 iulie: Inés Ayala, politiciană spaniolă, membră al Parlamentului European
28 iulie: Prințul Michael al Greciei și Danemarcei, prinț, istoric și autor grec
2 august: Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, fondator și lider al formației Phoenix
4 august: Tsung-Dao Lee, fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel
14 august: Gena Rowlands, actriță americană
18 august: Alain Delon, actor și producător francez, sex simbol al anilor '60, '70 și '80
23 august: Ottaviano Del Turco, om politic italian, membru al Parlamentului European
24 august: Christoph Daum, antrenor și fotbalist german, selecționer al României
24 august: Christos Yannaras, filozof și teolog al Bisericii Greciei
25 august: Michel Siffre, speolog francez, aventurier și om de știință
26 august: Nabil Elaraby, politician egiptean, secretar general al Ligii Arabe
26 august: Sven-Göran Eriksson, antrenor suedez de fotbal
26 august: Sid Eudy, wrestler american
28 august: Irina Glibko, handbalistă ucraineană
29 august: Mihaela Peneș, atletă română, campioană olimpică, vicecampioană olimpică
30 august: Fatman Scoop, rapper american
5 septembrie: Herbie Flowers, muzician englez
6 septembrie: Sonia Iovan-Inovan, medaliată olimpică cu bronz
6 septembrie: Sérgio Mendes, muzician brazilian
8 septembrie: Aleksandr Masleakov, prezentator de televiziune rus
9 septembrie: James Earl Jones, actor american de teatru și film
9 septembrie: Caterina Valente, cântăreață, dansatoare, actriță de film și interpretă de muzică ușoară și jazz de naționalitate italiană și cetățenie germană
10 septembrie: Jeffrey Titford, om politic britanic, membru al Parlamentului European
11 septembrie: Alberto Fujimori, politician peruan, președinte al Republicii Peru
15 septembrie: Tito Jackson, cântăreț și chitarist american
15 septembrie: Elias Khoury, romancier, dramaturg și critic libanez
15 septembrie: Gheorghe Mulțescu, fotbalist și antrenor de fotbal român
15 septembrie: Valentin Samungi, handbalist român, medaliat cu bronz olimpic cu echipa
18 septembrie: Salvatore Schillaci, jucător italian de fotbal
27 septembrie: Hassan Nasrallah, cleric, om politic și comandant libanez, secretar general al mișcării islamiste șiite Hezbollah din Liban
27 septembrie: Maggie Smith, actriță britanică de teatru, film și televiziune, dublă laureată a premiului Oscar
28 septembrie: Kris Kristofferson, cântăreț și actor american
28 septembrie: Alexandre do Nascimento, cardinal angolez, arhiepiscop emerit de Luanda
30 septembrie: Ken Page, actor american de film, televiziune și voce
12 octombrie: Oldřich Vlasák, om politic ceh, vice-președinte al Parlamentului European, membru al Parlamentului European
16 octombrie: Liam Payne, cântăreț și compozitor englez, fost membru al formației anglo-irlandeze de băieți One Direction
17 octombrie: Andrew Schally, endocrinolog polono-american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină
20 octombrie: Fethullah Gülen, învățat, teolog islamic, gânditor, poet și scriitor prolific, predicator și autor turc
22 octombrie: Annelie Ehrhardt, atletă germană
23 octombrie: Leon Neil Cooper, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică
28 octombrie: Renato Raffaele Martino, cardinal italian
28 octombrie: Paul Morrissey, actor american
29 octombrie: Teri Garr, actriță americană
2 noiembrie: Jonathan Haze, actor american
3 Noiembrie: Quincy Jones, cântăreț, textier, compozitor, producător și aranjor american
4 noiembrie: Kiki Håkansson, model suedeză, Miss World
6 noiembrie: Tony Todd, actor american, cunoscut în filmele (Destinație finală, Destinație finală 2, Destinație finală 3, Destinație finală 5)
8 noiembrie: Geneviève Grad, actriță franceză
9 noiembrie: Ram Narayan, cântăreț indian
12 noiembrie: Silviu Prigoană, om de afaceri și politician român, membru al Camerei Deputaților din România
15 noiembrie: Béla Károlyi, antrenor român de etnie maghiară și american de gimnastică artistică
15 noiembrie: Yuriko, Prințesa Mikasa, prințesă japoneză, membră a familiei imperiale a Japoniei
17 noiembrie: Muazzez İlmiye Çığ, arheoloagă și asirioloagă turcă specializată în studiul Civilizației Sumeriene.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.JPG)
.png)
.jpg)
.jpg)
_(2023).jpg)
.jpg)
_1.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.png)
_Philippe_Leroy_(2)_(cropped).png)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_1.jpg)
.jpg)
.jpg)
