Comitatul Bihor

Comitatul Bihor
(Bihar)

— comitat al Regatului Ungariei —

Stemă

Coordonate: 47°03′00″N 21°56′00″E / 47.05°N 21.93333333°E

Țară

Regatul Ungariei

Dispariție

1950

Reședință

Oradea Mare

Suprafață

- Total

10,657 km²

Populație (1910)

- Total

646.301 locuitori

- Densitate

60,6 loc./km²

Naționalități

• maghiari - 365.642 (56,57%)
• români - 265.098 (41,01%)
• slovaci - 8.457 (1,30%)
• germani - 3.599 (0,55%)

În prezent în

România, Ungaria

Prezență online

Poziția localității Comitatul Bihor
(Bihar)

Comitatul Bihor, cunoscut și ca Varmeghia Bihorului, (în maghiară Bihar vármegye, în germană Komitat Bihar, în latină Comitatus Bihariensis) a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Oradea Mare (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein).

Geografie

Comitatul Bihor se învecina la vest cu comitatul Bichiș (Békés), la nord-vest cu comitatul Hajdú, la nord cu comitatul Szabolcs, la nord-est cu comitatul Sătmar (Szatmár), la est cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Cluj (Kolozs), la sud-est cu comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos) și la sud cu comitatul Arad.

Trei afluenți ai râului Criș (Körös) curgeau pe teritoriul comitatului: Crișul Repede, Crișul Negru și Barcău (Berettyó). Partea vestică a comitatului se afla în Câmpia Panonică, în timp ce partea estică era în Munții Apuseni. Suprafața comitatului în 1910 era de 10.657 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie

Comitatul Bihor este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul al XI-lea. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1660-1692, ca eyaletul Varat.

În anul 1876 Regatul Ungariei s-a divizat în șapte cercuri, cu un total de 64 comitate.^[1] Cercul de pe partea stângă a Tisei (Tisza) conținea opt comitate: Bichiș, Bihor, Hajdú, Maramureș, Sălaj, Sătmar, Szabolcs și Ugocea.

În 1920, prin Tratatul de la Trianon, aproximativ 75% din suprafața comitatului Bihor a revenit României și a făcut parte din județul Bihor. Partea de vest a rămas în Ungaria. Capitala micului comitat unguresc Bihar a fost orașul Berettyóújfalu. În perioada 1940-1944, partea românească a fostului comitat Sătmar a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.

În anul 1950, după cel de-al Doilea Război Mondial, comitatul unguresc Bihar s-a unit cu comitatul Hajdú și a format județul Hajdú-Bihar. Partea de sud a Biharului unguresc (zona din jurul localităților Sarkad și Okány) a fost alipită județului Bichiș (Békés). Partea românească a fostului comitat Bihor se regăsește azi în județul Bihor, cu excepția părții de sud (din jurul localității Beliu), care se află în județul Arad.

Demografie

În 1891, populația comitatului era de 516.704 locuitori, dintre care:

Maghiari -- 283.806 (54,92%)
Români -- 219.940 (42,56%)
Slovaci -- 5.957 (1,15%)
Germani -- 3.374 (0,65%)

În 1910, populația comitatului era de 646.301 locuitori, dintre care:

Maghiari -- 365.642 (56,57%)
Români -- 265.098 (41,01%)
Slovaci -- 8.457 (1,30%)
Germani -- 3.599 (0,55%)

Subdiviziuni

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Bihor erau următoarele:

Districte (járás)
District	Capitală
Bél	Bél - Beliu
Belényes	Belényes - Beiuș
Berettyóújfalu	Berettyóújfalu
Biharkeresztes	Biharkeresztes
Cséffa	Cséffa - Cefa
Derecske	Derecske
Élesd	Élesd - Aleșd
Érmihályfalva	Érmihályfalva - Valea lui Mihai
Központ	Nagyvárad - Oradea
Magyarcséke	Magyarcséke - Ceica
Margitta	Margitta - Marghita
Nagyszalonta	Nagyszalonta - Salonta
Sárrét	Biharnagybajom
Szalárd	Szalárd - Sălard
Székelyhid	Székelyhid - Săcueni
Tenke	Tenke - Tinca
Vaskoh	Vaskoh - Vașcău
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város)
Nagyvárad - Oradea

Orașele Derecske, Berettyóújfalu, Biharnagybajom și Biharkeresztes se află în prezent în Ungaria, în timp ce celelalte orașe menționate sunt în România.

Note

^ H. Wickham Steed, Walter Alison Phillips, and David Hannay , A Short History of Austria-Hungary and Poland, (London: Encyclopaedia Britannica Company) 1914. On-line.

[1] H. Wickham Steed, Walter Alison Phillips, and David Hannay , A Short History of Austria-Hungary and Poland, (London: Encyclopaedia Britannica Company) 1914. On-line.

[1]