Sari la conținut

Palatul Elisabeta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Palatul Regal din București.
Nu confundați cu Palatul Kiseleff.
Palatul Elisabeta
Poziționare
Coordonate44°28′15″N 26°4′47″E ({{PAGENAME}}) / 44.47083°N 26.07972°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaB-dul Regele Mihai I (intrarea Românești) 28C, sector 1, cod 011347, O.P. 32
Edificare
ArhitectCorneliu Marcu
Stil artisticmaur și brâncovenesc
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Data finalizării6 Decembrie 1937
Clasificare
Cod LMIB-II-m-B-18992
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Palatul Elisabeta (amintit în unele scrieri și ca „vila din Kiseleff”) este o reședință regală din București, situată pe Șoseaua Kiseleff.

În prezent, clădirea servește ca reședință în București Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române și întregii Familii Regale.

Amplasare

[modificare | modificare sursă]
Pavilionul regal folosit de Regelui Mihai I. Se distinge prin Crucea Ordinului „Mihai Viteazu”

Palatul Elisabeta se află în vecinătatea Muzeului Satului și Teatrului de vară din Parcul Regele Mihai I al României.

Accesul se face din Șoseaua Kiseleff, prima alee la dreapta în sensul dinspre Arcul de Triumf spre Piața Presei (oficial, adresa poștală este „Șoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 28”, deși Palatul se găsește la capătul unei alei private ce pătrunde în Muzeu, numită „Intrarea Românești”). Numărul factorial afișat pe plăcuța fixată pe poarta Palatului este „26-28”.

Pe acoperișul Palatului se află un mare catarg pentru drapele. Conform uzanțelor de protocol regal, pe acest catarg trebuie arborat, în fiecare moment, pavilionul personal al Regelui, atunci când Suveranul se află în reședință (sau cel al membrului Familiei Regale cu rangul cel mai înalt care este prezent, în ordinea de precădere). Pavilionul este imediat coborât atunci când Regele părăsește reședința. Dacă nici un membru al Familiei Regale nu se află în Palat, pe catarg flutură drapelul național al României, steagul tricolor având în centru Stema Regală, varianta mare.[1][2]

Drapelul arborat pe Palatul Elisabeta poate fi văzut de către public din Parcul Herăstrău, de pe podul situat la capătul dinspre Arcul de Triumf al Aleii Trandafirilor.

  • Poarta principală a Palatului Elisabeta; clădirea, pe care este arborat pavilionul unui Principe, se găsește la capătul aleii.
    Poarta principală a Palatului Elisabeta; clădirea, pe care este arborat pavilionul unui Principe, se găsește la capătul aleii.
  • Poarta principală a Palatului Elisabeta, văzută din b-dul Kiseleff.
    Poarta principală a Palatului Elisabeta, văzută din b-dul Kiseleff.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Palatul a fost construit între anii 1935 - 1937 pentru Regina Elisabeta a Greciei, născută Principesă a României, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, soră a Regelui Carol al II-lea al României. El nu a fost destinat să găzduiască activități oficiale, ci să servească ca locuință Principesei reîntoarse în țară. Palatul nu a fost locuit prea mult de către fosta regină a Greciei, deoarece aceasta s-a retras la reședința ei de la țară, Castelul Banloc.

După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, a doua zi după evenimentele de la 23 august 1944, Regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a-și muta curtea, temporar, în Palatul Elisabeta.

Într-unul dintre saloanele aflate la etaj, Regele Mihai a fost forțat să semneze un act nelegal de abdicare, la 30 decembrie 1947 (v. „Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947”)[3].

Palatul s-a aflat în proprietatea Principesei Elisabeta până la naționalizarea lui în 1948. În prezent, palatul se află în proprietatea statului și este administrat de Regia Autonomă a Protocolului de Stat (RAAPPS).

După revenirea definitivă în țară a Familiei Regale a României, petrecută în 1997 (la exact 50 de ani de la plecarea în exilul forțat), Palatul este folosit ca singura reședință oficială și locuință a Familiei Regale din București.

Arhitectură

[modificare | modificare sursă]

Palatul a fost proiectat în 1936 de către arhitectul Corneliu Marcu. Stilurile arhitecturale principale sunt: stilul Maur și stilul (Neo)Brâncovenesc, însă conform ultimelor publicări (vezi Curentul Mediteranean in arhitectura interbelica romaneasca), Palatul Elisabeta este încadrat în stilul Mediteranean.

Decorarea Palatului Elisabeta a avut ca sursă de inspirație, printre alte palate, Castelul Banloc.

Situația curentă

[modificare | modificare sursă]

În prezent, clădirea servește Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române și întregii Familii Regale, atât ca locuință in Capitală, cât și ca loc de desfășurare a unor activități oficiale cu caracter public sau privat.

Din 2007, aici au loc:[4]

  • primiri de Șefi de Stat străini[5]
  • primiri oficiale de delegații și personalități românești sau străine[6]
  • dineuri oficiale
  • ceremonii de decorare
  • comemorări ale evenimentelor istorice importante și ale personalităților românești sau străine
  • întâlniri de lucru cu asociațiile pe care un membru Familiei Regale le patronează (ex. Societatea Română de Cruce Roșie, al cărei președinte este ASR Principesa Margareta[7])
  • ceremonii de acordare a calității de Furnizor Regal pentru firmele românești[8][9]
  • Garden Party-ul care celebrează, în fiecare an, Ziua Națională de 10 Mai[10]
  • celebrarea publică a zilei onomastice al Regelui Mihai (8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil)[11][12]
  • zile ale Porților Deschise (primiri de grupuri de elevi și alte persoane care doresc să cunoască Palatul și activitatea zilnică a Familiei Regale)[13]
  • primiri de delegații ale asociațiilor profesionale și sportive
  • interviuri, întâlniri cu presa
  • audiențe (ale Regelui și ale celorlalți membri ai Familiei Regale)
  • funcționarea Secretariatului Regal și alte activități administrative ale Casei Majestății Sale Regelui[14][15]

Galerie foto

[modificare | modificare sursă]
  • Detaliu heraldic
    Detaliu heraldic
  • Pavilionul personal al Principesei Moștenitoare Margareta a României, arborat pe Palatul Elisabeta
    Pavilionul personal al Principesei Moștenitoare Margareta a României, arborat pe Palatul Elisabeta
  • Detaliu
    Detaliu
  • Palatul Elisabeta văzut peste gardul ce-l desparte de Muzeul Satului.
    Palatul Elisabeta văzut peste gardul ce-l desparte de Muzeul Satului.
  • Plăcuța explicativă aflată la poarta Palatului Elisabeta, care arată pe scurt istoricul clădirii.
    Plăcuța explicativă aflată la poarta Palatului Elisabeta, care arată pe scurt istoricul clădirii.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Pavilionul Regal (în engleză), Casa Majestății Sale 
  2. ^ Ordinea de precădere (în engleză), Casa Majestății Sale 
  3. ^ Palatul Elisabeta
  4. ^ Familia Regală a României / Royal Family of Romania | Jurnal online al Casei Majestății Sale Custodele Coroanei (în engleză) 
  5. ^ Prințul Charles, primit la Palatul Elisabeta de către Principesa Margareta și Principele Radu, adevarul.ro, arhivat din original la , accesat în  
  6. ^ https://facebook.com/1362825400 (), Președintele ales al României, Klaus Iohannis, a luat prânzul cu Regele Mihai, adevarul.ro 
  7. ^ Principesa Margareta este noul presedinte al Crucii Rosii Romane, www.hotnews.ro 
  8. ^ Furnizorii Regali - Casa Majestății Sale, Casa Majestății Sale 
  9. ^ Furnizorii Regali | Familia Regală a României / Royal Family of Romania (în engleză) 
  10. ^ Garden Party de 10 Mai, la curtea Reședinței Regale pe YouTube
  11. ^ Porți deschise, Palatul Elisabeta, 8 noiembrie 2013 | Familia Regală a României / Royal Family of Romania (în engleză) 
  12. ^ Stiri.tvr.ro - Site-ul de stiri al TVR (în Romanian), Stiri.tvr.ro, arhivat din original la , accesat în  
  13. ^ http://www.romaniaregala.ro/jurnal/%e2%80%9escoala-altfel-la-palatul-elisabeta/
  14. ^ Toti oamenii Regelui - film de Carmen Moise - prima parte pe YouTube
  15. ^ Toti oamenii Regelui - film de Carmen Moise - a doua parte pe YouTube

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Imagini


v • d • m
Palate și castele din România
Țara Românească Castelul Peleș
Moldova
Transilvania
și Banat
Palatul Principilor din Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum • Castelul din Blaj • Palatul Cultural din Blaj • Castelul Zichy din Diosig • Conacul Zichy din Lugașu de Jos • Conacul Bartsch din Sălard • Castelul Bánffy de la Bonțida • Conacul Dujardin din Coasta • Conacul Kornis din Mănăstireni • Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Tobias din Boarta • Castelul Brukenthal din Micăsasa • Conacul Laszay din Gârbău • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Castelul Apafi din Dumbrăveni • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Castelul Lázár • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Palatul Episcopiei Ortodoxe din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Conacul Schilling de la Corneni • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Teleki din Dumbrăvioara • Conacul Teleki din Glodeni • Conacul Zichy din Voivodeni • Castelul Degenfeld din Cuci • Conacul Pataki din Deaj • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul Haller din Sânpaul • Castelul de vânătoare din Lăpușna • Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea • Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Horváth-Petrichevich din Păsăreni • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Bethlen din Bahnea • Castelul Rhédei-Rothenthal din Seuca • Castelul Dániel din Gănești • Castelul Pekri din Târnăveni • Conacul Béldi din Târnăveni • Curia Dósa-Barátosi din Trei Sate • Palatul Culturii din Târgu Mureș • Conacul Szilvássy din Târnăveni • Castelul Huniade din Timișoara • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Hatfaludy din Hida • Conacul Sebes din Panic • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Bethlen din Beclean • Castelul Wessélenyi din Chiochiș • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Károly din Dobric • Castelul Haller din Matei • Castelul Teleki din Posmuș • Castelul Lázár Imre din Sărata • Castelul Kemény din Șieu • Castelul Banffy din Urmeniș • Castelul Apafi din Coștiui • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației • Castelul Brukenthal din Avrig • Palatul Brukenthal din Sibiu • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Castelul Bánffy din Sâncrai • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Wesselényi din Obreja • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Bastionul Roșu din Ilia • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul Nopcsa din Zam • Castelul Nopcsa din Arad • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó • Castelul Rákóczi-Bornemissza
v • d • m
Palate în România
Istorice
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Palatul_Elisabeta&oldid=16373344